Dezbaterea din Senat a proiectului de lege privind OUG nr. 10/2026, care instituie derogări de la legislația de mediu pentru a permite continuarea Autostrăzii Sibiu-Pitești, m-a obligat să am o reacție fermă. Am solicitat adoptarea unor soluții legislative similare și pentru deblocarea marilor proiecte energetice ale României, aflate deja într-un stadiu avansat de finalizare.
Când Guvernul are voință, găsește brusc proceduri rapide, excepții legale și voturi. Parlamentarii AUR au susținut această propunere pentru că Autostrada Sibiu-Pitești este un obiectiv cu adevărat strategic și de interes public major. Totuși, se naște o întrebare absolut legitimă: dacă se pot face excepții pentru infrastructura rutieră, de ce este imposibil să facem același lucru pentru hidrocentralele noastre?
Avem proiectele de la Răstolița și Bumbești-Livezeni, care sunt gata în proporție de peste 90%. Sunt sute de milioane de euro din banii publici deja investiți acolo. Cu toate acestea, ele zac blocate de ani de zile în instanțe sau la Curtea Constituțională. Asistăm la acest blocaj absurd în timp ce ne confruntăm cu o criză energetică globală, în timp ce românii sunt sufocați de facturi uriașe, iar România importă energie la prețuri speculative.
Să nu uităm că Parlamentul a adoptat deja o lege care recunoaște aceste hidrocentrale drept obiective naționale strategice. Așadar, întrebarea mea este: dacă activiștii, instanțele și CCR nu opresc această lege pentru autostradă, cum se mai poate justifica dublul standard? Este autostrada considerată strategică, dar securitatea noastră energetică nu?
